Fiind o galaxie, Calea Lactee este un gigant, cantarind de 750-1000 miliarde ori masa soarelui nostru si are un diametru de aproximativ 100000 ani lumina.
Galaxia noastra face parte dintr-un grup format din 3 mari galaxii si un numar de alte 30 galaxii mai mici, ea fiind a doua ca marime dupa galaxia Andromeda (M31). Andromeda, situata la aproximativ 2,9 milioane ani lumina este cea mai apropiata mare galaxie de noi. Cu toate acestea un numar de asa numite false galaxii se gasesc mult mai aproape de noi, acestea jucand un rol de sateliti ai galaxiei noastre. Cea mai apropiata dintre acestea se gaseste la 80000 ani lumina de noi si la 50000 ani lumina de centrul galactic.
Dupa cum bine stiti, galaxia noastra are forma unei spirale uriase. Bratele acestei spirale sunt contin pe langa altele si materie interstelara, nebuloasa si stele tinere ce iau nastere din aceasta materie. Pe de alta parte centrul galaxiei este format din stele batrane concentrate in grupuri cu forma sferica. Galaxia noastra are aproximativ 200 astfel de grupuri dintre care cunoscute nu sunt decat 150. Aceste grupuri sunt concentrate in special in centrul galactic. Dupa aparenta lor distributie pe cer, astronomul Harlow Shapley a ajuns la concluzia ca centrul galaxiei se gaseste ceva mai departe de noi decat se credea pana acum. Astfel, sistemul nostru solar este situat la 20 ani lumina deasupra planului ecuatorial de simetrie si la 28000 ani lumina de centrul galactic.
Centrul galaxiei se gaseste in directia constelatiei Sagetatorului si foarte aproape de constelatia Scorpionului. Aceasta distanta de 28000 ani lumina a fost de curand confirmata de satelitul Hipparcos al ESA (Agentia Spatiala Europeana).
Sistemul solar este situat pe un mic brat al spiralei numit si bratul Orion, care face legatura intre bratele alaturate mai importante, Perseu si Sagetator.
Ca si in cazul altor galaxii, si in galaxia noastra are loc la intervale neregulate cate o supernova. Aceste fenomene reprezinta o priveliste spectaculoasa aici pe Pamant. Din pacate, acest lucru nu s-a intamplat de cand s-a inventat telescopul, ultima avand loc in anul 1604 si a fost studiata de Johannes Kepler.